Juriul ASB - volume apărute în 2009

Juriul ASB s-a întunit la data de 27 octombrie la sediul Asociației și a luat în discuție volumele publicate în 2009 care au fost depuse pentru a candida la premiile ASB. Decizia definitivă a juriului va fi luată pe 3 noiembrie. Premiile ASB pe 2009 vor fi acordate cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 și al revistei Săptămîna Financiară. Conform regulamentului:
1. La competiție pot participa numai membrii ASB și autorii aflați la debutul absolut.
2. Juriul nu ia în discuție decît cărțile depuse explicit pentru a fi evaluate.
3. Participă numai volume publicate în limba română.
În acest an, pînă la expirarea termenelor anunțate din vreme în presă și pe siturile USR și ASB au fost depuse următoarele volume.

PROZA
Mircea Constantinescu – Oraşul de la parter – Ed. Biblioteca Bucureştilor
Stelian Turlea – In absenta tatalui – Ed.LEDA
Stelian Turlea – Arunc-o pe sora-mea din tren! – Ed. Cartea Romaneasca
Ioana Drăgan – Mafalda – Ed. Allfa
Ileana Toma – Coloana – Ed. Vremea
Gelu Vlaşin – Don Quijote – Ed. Eikon
Elena Radu – Fiul din copcă – Ed. Elena Radu
Pop Grigore Traian – Eu, Toma evreul – Ed. Semne
Strătescu V.Ion – Anul diavolului - Ed. Casa Editorială Odeon
Boris Marian Mehr - Bazar Oriental – Ed. Noua
Viorel Dianu – Cântarea Patriarhului – Ed. Vinea
Daniel Bănulescu – Fugi din viaţa ta, revoltătoare şi slută, în cartea mea – Ed. CR
Stefan Dimitriu – Lasă zilei scârba ei – Ed. Vremea
Ilie Tanasache-dulce cisperata melancolie –vox
Lucian Gruia – Câine în rugăciune – Ed. Deliana
Adrian Frăţilă – Revelion cu Zorro – Ed. TIBO
Serban Tomșa – Ghețarul, Ed. Cartea Românească
Dumitran Frunză - Descintec pe un musuroi de furnici - Ed. Nouă

POEZIE
Gelu Vlasin – Omul decor – Ed. Brumar
Frăţilă Adrian – Nudist cu joben roşu – Ed. Tibo
Pişcu Dan – Puţină adrenalină – Ed. Tracus Arte
Grigorescu Dinu – Bară la bară. Serpentine lirice – Ed. Ghepardul
Grigorescu Dinu – Bună dimineaţa, Tirol – Ed. Karta-Graphic
Strătescu V.Ion – Poker – Ed. Vinea
Gherasim Rusu Togan – Distincţia cuvintelor – Ed. Libra
Elena Vulcănescu – Mitul de sub casă – Ed. Convorbiri literare
Marin Codreanu – DADA – Ed. Semne
Aurel M Buricea – Cântecul reginei – Ed. Danubiu, Brăila
Mircea Drăgănescu – Himera de alături – Ed. Nouă
Marian Dumitru – Faguri sălbatici – Ed. Semne
Lucian Vasilescu – Aproape. Atât de departe. Close.so far away. Ed. Vinea
Felicia Anghel Sprânceană – Eroul sensul întregului – Ed. Printech
Constantin Abăluţă – Iov în funicular – Ed. Limes
Iolanda Malamen – Ironiada – Ed. Vinea
Daniel D. Marin – L-am luat deoparte şi i-am spus,

TEATRU –
Olga Delia Mateescu – Miere şi canapea – Ed Palimpsest
Valeriu Butulescu – Insula femeilor – Ed. Măiastra
Mircea M. Ionescu – Filozofia băşcăliei – Ed. Play
Silvian Floarea – De vorbă cu el însumi – Ed. Semne

COPII ŞI TINERET
Liviu Radu – O după-amiază cu bere şi zâne, Tritonic
George Arion – Crime sofisticate – Ed. Crime Scene - Tritonic
Eliza Roha – Asasinat la Cracovia – Ed. Betta
Eliza Roha – Fata din pomul cu mere (I, II, III, IV) – Ed. Betta

CRITICA, ESEU
Hristache Popescu – Răul hrana noastră cea de toate zilele – Ed.H.P.
Gherasim Rusu Togan - Dimensiuni ale imaginarului popular – Ed. Libra
Cristian Tiberiu Popescu – Templier II, istorie şi mistere – Ed. Dinamis Media Factory
Gelu Negrea – Dicţionarul subiectiv al personajelor lui I.L.Caragiale – Ed- Cartea Rom.

TRADUCERI
Ana Andreescu - Cuibul de vipere * Genitrix de Francois Mauriac – ed. Polirom
Antoaneta Ralian – Tennessee Williams – Memorii ale unui bătrân crocodil – Ed. Minerva
Antoneta Ralian – Jenifer Johnston – Bărbatul de la gară – Ed. Humanitas

DEBUT
DRAMATURGIE – Nicolae Bunget – Năravul Naţional – Ed. Semne
PROZĂ – Claudiu Bârsilă – Secunde de grafit – Ed. Lumen
ESEU – Andreea Răsuceanu – Cele două Mântulese – Ed. Vremea
PROZA – Sergiu Vâlcu – Evanghelia după maghizi – Ed. Tritonic
ESEU – Emil Belu – Vămile albastre – Ed. Noua/ASB
POEZIE – Stoian G. Bogdan – Chipurile - Ed Cartea Românească
PROZA - I.B. Martin – La vânătoare de râşi – Ed. Coresi
POEZIE – Katia Kelaro – Pe umbra mea o cheamă Joline – Ed. Princes
POEZIE – Andrei-Paul Corescu – Poema prinţului truver – Ed. ARC
CRITICA, ESEU – Ana-Maria Nistor - Teatrokratia – Ed. UNATC Press

Despărțirea de Mircea Ghițulescu

Miercuri 20 octombrie la orele 12.30, la Biserica Amzei va avea loc o ceremonie religioasă în memoria regretatului nostru coleg Mircea Ghițulescu, iar la ora 14, la Cimitirul Bellu ne vom despărți de acest remarcabil scriitor. Domnul să-l odihnească în pace!

In Memoriam Mircea Ghițulescu (14 august 1945 - 17 octombrie 2010)

Uniunea Scriitorilor din România și Asociația Scriitorilor București anunță cu profundă tristețe încetarea din viață, în ziua de 17 octombrie 2010 a scriitorului Mircea Ghițulescu, critic literar și cronicar dramatic de largă reputație, autor dramatic și romancier.

Mircea Ghițulescu s-a născut la 14 august 1945, în comuna Cuca, judeţul Argeş. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (1964–1969). În perioda studenției și după aceea a făcut parte din grupul literar din jurul revistei Echinox. A obținut doctoratul în estetica teatrului cu teza Direcţii estetice în comedia contemporană la Universitatea Naţională de Teatru şi Cinematografie din Bucureşti în 1995. A fost profesor de limba şi literatura română la Liceul din Intorsura Buzăului, jud. Covasna (1969-1970), ziarist la Cuvântul liber din Sfântu Gheorghe (1970), din nou profesor la Liceul din comuna Iara, Cluj (1970–1972), inspector al teatrelor la Comitetul de cultura al judeţului Cluj (1972-1978), director al Teatrului de păpuşi din Cluj Napoca (1978 – 1980 şi 1991), redactor la revista Steaua din Cluj Napoca (1985 –1989), director al Direcţiei teatrelor din Ministerul Culturii (1990–1992), director artistic al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca (1992 –1993), consilier al Directorului general al Televiziunii Romane (1993–1994), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (2000-2005). A fost director fondator al revistei Drama din 2001.

Mircea Ghițulescu a debutat în revista Echinox, nr. 9/1969, cu piesa de teatru într-un act Strada teilor şi editorial cu volumul de povestiri Oraşul fără somn (Editura Dacia, 1978). Au urmat volumele Alecsandri şi dublul său, eseuri, Editura Albatros, 1980 (Premiul ATM), Omul de nisip, roman, Dacia, 1982 (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj); O panoramă a literaturii dramatice române contemporane, Albatros, 1984; Oglinda lui Narcis, roman, Dacia, 1986; Wiener Walzer, roman, Albatros, 1999 (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti). Opera sa capitală este Istoria literaturii dramatice române contemporane (1900-2000), Ed. Albatros, 2000. Pentru aceasta a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Secţiei Române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru-AICT, Premiul Ministerului Culturii şi Cultelor, Premiul I. L. Caragiale al Academiei Române. A mai publicat Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, 2004 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România). A publicat numeroase prefețe, studii, eseuri, antologii și un număr imens de cronici teatrale și literare în cele mai importante publicații de cultură, a condus jurii de festivaluri teatrale în țară și în străinătate. A organizat festivaluri de teatru și „Clubul dramaturgilor”, manifestare esențială pentru dramaturgia contemporană.

Pe parcursul unei cariere de scriitor și cronicar teatral de peste 40 de ani, Mircea Ghițulescu a fost un neobosit susținător al valorilor literare și teatrale, al dramatrurgiei naționale. S-a bucurat de aprecierea și prietenia confraților, a regizorilor și actorilor, a străbătut țara și lumea în căutarea teatrului de calitate, scriind despre el cu înaltă competență și dăruire maximă. Pentru activitatea sa exemplară a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer.

Prin dispariția lui Mircea Ghițulescu literatura română, teatrul românesc și lumea noastră literară suferă o grea, ireparabilă pierdere.

Decernarea unor ordine pentru scriitori

Prin decrete (942 și 943/2010) ale Președintelui României, Traian Băsescu, la propunerea Ministrului Culturii și Patrimoniului Național, au fost conferite următoarele ordine unor scriitori români (Monitorul Oficial din 8 octombrie 2010):

Horia Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român, a fost distins cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler "în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia avută în domeniul istoriei ideilor, pentru talentul şi originalitatea dovedite în cercetarea marilor teme ale culturii contemporane, contribuind, pe această cale, la animarea vieţii intelectuale româneşti şi la promovarea libertăţii de gândire şi exprimare în acord cu principiile democraţiei"..

Au primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor – Categoria A „Literatură” scriitorii şi criticii literari: Adriana Bittel, Doina Constantinescu, Gabriel Chifu, Cassian Maria Spiridon şi Ionel Mircea Vartic.

Au primit Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofiţer – Categoria A „Literatură” Adrian Alui Gheorghe, Dumitru Chioaru, Horia-Răzvan Gârbea, Nicolae Oprea, Irina Poantă (Petraş), Gheorghe Pop Silaghi (George Vulturescu), Adrian Popescu-Roman şi Alexandru Vlad.

Au primit Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler Categoria A „Literatură” : Adriana Babeți, Leo Butnaru, Vasile Dan, Alexandru Dobrescu, Ion Bogdan Lefter şi Mircea Opriţa.
(în imagine Ordinul Meritul Cultural categoria A - Literatură, în grad de Cavaler)

PREMIUL PENTRU LITERATURĂ AL UNIUNII EUROPENE

Premiul pentru literatură al Uniunii Europene a fost iniţiat în
2008 cu scopul de a evidenţia creativitatea şi diversitatea literaturii
contemporane din Europa în domeniul ficţiunii, de a promova
răspîndirea literaturii în Europa şi de a spori interesul la nivel naţional
faţă de operele literare provenind din alte ţări.
La fiecare dintre cele trei ediţii ale Premiului pentru Literatură
al Uniunii Europene – care se desfăşoară între 2009 şi 2011 – sunt
alese 11 sau 12 dintre cele 35 de ţări participante la Programul UE
pentru Cultură. În fiecare ţară, un juriu naţional format din critici,
scriitori, editori şi/sau librari nominalizează un prozator emergent din
ţara respectivă.
Ţările participante la a doua ediţie – 2010 – a premiului sunt:
Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Luxemburg,
România, Slovenia, Spania şi Macedonia.
Întregul proiect este coordonat de un Consorţiu European
format din:
– Federaţia Europeană a Librarilor (EBF) – reunind asociaţiile
naţionale ale librarilor din ţările membre ale Uniunii Europene.
Prin membrii ei, care la rîndul lor reprezintă majoritatea librăriilor
individuale din Europa, EBF reprezintă mai mult de 25.000 librari
individuali (www.ebf-eu.org);
– Consiliul European al Scriitorilor (EWC) – reunind 60 de
asociaţii ale scriitorilor profesionişti şi traducătorilor literari din treizeci
şi două de ţări europene (www.europeanwriters.eu);
– Federaţia Editorilor Europeni (FEP) – reprezentând 26 de
asociaţii naţionale ale editorilor de carte din Uniunea Europeană şi
din Zona Economică Europeană (www.fep-fee.eu).

Consorţiul validează juriile din fiecare dintre ţările participante
la ediţia 2010. Consiliul European al Scriitorilor este partenerul
responsabil pentru coordonarea organizării juriului şi pentru
procedura de selectare în fiecare ţară participantă, în cooperare cu
asociaţiile naţionale ale autorilor, membre ale EWC (din România,
membre ale EWC sunt Uniunea Sctiitorilor din România – USR –,
şi Liga Scriitorilor Maghiari din Transilvania – EMIL) şi în strînsă
cooperare cu membrii EBF şi/sau FEP.

Criteriul pentru compoziţia juriului

•
juriile se constituie din 3-5 membri;
•
membrii juriului trebuie să fie numiţi de membrii naţionali
ai EBF, EWC şi FEP;
•
membrii juriului trebuie să fie reprezentativi şi buni
cunoscători ai domeniului ficţiunii literare;
•
pot să fie critici binecunoscuţi, scriitori, editori, librari,
preşedinţi de asociaţii de scriitori, directori de asociaţii de editori şi
librari;
•
fiecare juriu îşi alege un preşedinte;
•
preşedintele juriului are sarcina de a face un raport al
juriului către consorţiu, scris în limba naţională şi tradus în engleză /
franceză, justificînd nominalizarea prozatorului emergent, incluzînd
informaţii relevante despre acesta şi opera sa.

Criterii de bază în selectarea prozatorului emergent
•
să fie cetăţean al ţării respective;
•
să scrie în limba naţională a ţării respective;
•
să fi publicat între 2-4 cărţi de proză într-un interval
de cinci ani – şi să aibă cel puţin un volum de proză foarte bun şi
accesibil prin traducere, nu neapărat ultimul volum publicat. În cazul
în care primul roman/volum de proză a apărut în urmă cu 6 ani iar
celelalte în intervalul menţionat, se poate face un rabat de 1 an de la
perioada menţionată;
•
nu se iau în considerare manuscrisele/cărţile în curs de
publicare;
•
nu se ia în considerare un poet/dramaturg care s-a
afirmat pe deplin ca atare (premii, renume...) şi care e recunoscut ca
poet/dramaturg de succes;
•
nu se ia în considerare un volum care a înregistrat
multe succese internaţionale (prin traduceri) pînă la data posibilei
nominalizări. Premiul se acordă unui talent încă necunoscut sau
foarte puţin cunoscut peste hotare, tocmai pentru promovarea lui prin
intermediul traducerilor care se vor face;
•
volumul nominalizat nu are voie să contrazică valorile
europene (să nu fie rasist, xenofob, homofob, discriminatoriu etc....)

Juriul se poate consulta cu editori/librari/cititori, poate lua
în considerare cifra de vînzări, premii de debut sau de proză, dar
decizia finală îi aparţine în totalitate.

Din volumul ales al autorului nominalizat se va extrage un
fragment care va fi trimis spre traducere. Textul se trimite în original
iar autorul optează pentru limba în care va fi tradus – engleză sau
franceză. În cazul în care există deja o traducere în una din aceste
limbi, se va trimite şi traducerea respectivă.
Autorul cîştigă notorietate – este promovat la tîrgurile de carte,
este promovat în relaţie cu editorii –, iar editurile care sunt interesate
de cartea sa vor fi favorizate în primirea fondurilor europene destinate
traducerilor.

Juriul naţional din România a fost format din Nicolae Manolescu
(preşedintele USR, critic literar, preşedintele juriului), Mircea Mihăieş
(scriitor, critic literar), Eugen Negrici (critic literar), Silviu Lupescu
(directorul editurii Polirom), Noemi Laszlo (scriitoare, traducătoare,
reprezentând EMIL).
În urma deliberărilor juriului, s-au făcut următoarele
nominalizări: Radu Aldulescu, Ana Maria Sandu, Doina Ruşti, Răzvan
Rădulescu, Dora Pavel. Nominalizările au fost însoţite de materiale
de prezentare, conţinînd date relevante în funcţie de criteriile stabilite
de Consorţiul european. Prin consultări între membrii Consorţiului
şi membrii juriului, a fost nominalizat Răzvan Rădulescu şi volumul
Teodosie cel Mic.

Premiile, în valoare de 5.000 Euro fiecare, vor fi acordate
prozatorilor emergenţi din cele 11 ţări participante la ediţia 2010 a
Premiului pentru Literatură al Uniunii Europene, pe 18 noiembrie,
la Bruxelles, în prezenţa doamnei Androulla Vassiliou, Comisarul
european pentru Cultură, Educaţie, Multilingvism şi Tineret, şi
a unor personalităţi din domeniile cultură, literatură şi politică.
Ceilalţi laureaţi sunt: Peter Terrin (Belgia), Myrto Azina
Chronides (Cipru), Adda Djørup (Danemarca), Tiit Aleksejev
(Estonia), Riku Korhonen (Finlanda), Iris Hanika (Germania), Jean
Back (Luxemburg), Goce Smilevski (Fosta Republică Iugoslavă
a Macedoniei), Nataša Kramberger (Slovenia), Raquel Martínez-
Gómez (Spania).

Fragmentul ales din volumul Teodosie cel Mic apare, alături
de fragmente din volumele nominalizate ale celorlalţi laureaţi, într-un
volum editat la Bruxelles.

(Pentru informaţii despre prima ediţie – 2009 –, vezi www.euprizeliterature.eu)

Ioan Covaci (1940-2010)

Uniunea Scriitorilor din România si Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti anunţă
cu profundă tristeţe moartea binecunoscutului traducător Ioan Covaci.
Ioan Covaci s-a născut la 30 ianuarie 1940, Oradea.
A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „A.I. Cuza” din Iaşi 1969.
A lucrat ca redactor la Agerpres (1970-1989), redactor-şef la Rompres (1990-
1992), director al Editurii F.F.Press (1993-1999). A colaborat la „Familia”, „Cronica”, Iaşul literar”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”.
Ioan Covaci a debutat editorial în 1970 cu traducerea „Poezii” (în colaborare cu
Aurel Covaci) de Marina Ţvetaeva. Dintre traducerile sale amintim: „Fugara pe ape” de Aleksandr Grin, „Peştera duhurilor din muntele de la Soare-Apune. Antologie de proză chineză antică”, „Poezii” de Evgheni Evtuşenko, „Sub cerul nordului” de Konstantin Balmont, „Trei poeţi din Tang: Li Tai-Pe, Van Vei, Dufu”, „Şalmugra. Antologie de proză S.F.” de Ivan Kovaci, „Războiul nu are chip de femeie” de Svetlana Aleksievici, „Arhipeleagul Gulag” de Aleksandr Soljeniţân, „Eneida” (în colaborare cu Aurel Covaci) de Ivan Kotlearevskyi, „Poezii alese” de Ivan Franko. Scrieri: „Trident”, 2002. Ioan Covaci a primit numeroase premii: Premiul pentru reportaj al Agenţiei
Poloneze de Presă, Premiul pentru comentarii al Consiliului Ziariştilor, Premiul
unic pentru proză scurtă al revistei „Familia”, Premiul pentru traduceri al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Prin dispariţia lui Ioan Covaci lumea literară suferă o grea pierdere.

Comunicat de presă al Comitetului Director al secţiei Poezie - Asociaţia Scriitorilor Bucureşti

Comitetul Director al secţiei Poezie - Uniunea Scriitorilor din România - filiala Bucureşti întrunit miercuri, 13 octombrie 2010, a hotărât cu majoritate de voturi următoarele:
-aprobarea listei lecturilor publice plătite (200 lei/ onorariu) pentru proiectul "Seri de literatură şi muzică la Muzeu" organizat împreună cu Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti : Cornelia Maria Savu, Traian T. Coşovei, Stoian G. Bogdan, Octavian Soviany, Paul Vinicius, Gheorghe Iova, Denisa Comănescu, Nicolae Prelipceanu, Aura Christi, Liviu Uleia. Colegii care au fost votaţi pentru aceste lecturi publice trebuie să achite cotizaţia USR la zi.
-excluderea din cadrul Comitetului Director al Secţiei Poezie - Uniunea Scriitorilor din România - filiala Bucureşti a colegului nostru Gelu Vlaşin, conform Statutului USR, pentru a treia absenţă consecutivă la şedinţa Comitetului Director al secţiei Poezie - Uniunea Scriitorilor din România - filiala Bucureşti.

Dan Mircea CIPARIU