Colocviul Romanului Românesc - 2013

În zilele de 31 mai, 1 şi 2 iunie 2013, Uniunea Scriitorilor din România organizează, 

la Alba Iulia, Colocviul Romanului Românesc, cu tema „Romanul – ficţiune şi evaziune”.

Scriitorii şi criticii care doresc să participe sunt rugaţi adreseze  la seiul Uniunii Scriitorilor, drei Roxana Sintion, anunţând titlul intervenţiei pe adresa de e-mail: uniunea.scriitorilor@yahoo.com.

Colocviul anual de critică al A.S.B.

Secţia de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti a desfăşurat colocviul său anual în ziua de 24 aprilie 2013.

Tema pentru această a III-a ediţie a fost: „Critica tânără – o nouă critică?”. Au luat parte membri ai Secţiei de Critică a ASB, precum şi invitaţi din partea altor filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, universitari, cercetători în domeniul istoriei şi teoriei literare, critici literari de la importante reviste de cultură, recunoscuţi pentru activitatea lor în ceea ce priveşte lucrările lor şi pentru comentariul şi analiza volumelor noi de literatură română contemporană, alte personalităţi ale vieţii noastre literare.

Au prezentat comunicări Florin Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Vasile Spiridon, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Paul Aretzu, Lucian Chişu, Bogdan Creţu, Emanuela Ilie, Ana Dobre, Adrian Lesenciuc, Radu Voinescu. Prezent la colocviu, romancierul Dumitru Ţepeneag a prezentat un punct de vedere legat de critica anilor ’60-’70 şi de contribuţia acesteia la promovarea tinerilor scriitori ai momentului.

Manifestarea – coordonată de Horia Gârbea, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, şi de Radu Voinescu, membru al Secţiei de Critică, director al revistei „Diagonale” –, a fost găzduită de Institutul Cultural Român şi a beneficiat de sprijinul Uniunii Scriitorilor din România. Dezbaterile au fost conduse de Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB.

Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, „Diagonale”, „Radio România Cultural”.

Text și fotografii de Radu Voinescu. În imagini: Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat și Bogdan Crețu; Dumitru Țepeneag, Gabriel Dimisianu și Horia Gârbea

Comunicat. Ședința CD al USR din 18 aprilie

Joi 18 aprilie 2013, a avut loc şedinţa Comitetului Director al USR, cu următoarea ordine de zi:

1.    Discuţie cu preşedinţii filialelor (secţiilor) din Bucureşti ale USR despre funcţionarea acestora potrivit noului statut.
2.    Informare privind mutarea sediului USR din Calea Victoriei, nr. 115, în Calea Victoriei, nr. 133.
3.    Informare privind derularea contractului cu firma care a închiriat Casa Vernescu şi a contractului cu Hotelul UNIQUE.
4.    Informare privind acţiunile de revendicare în justiţie a Casei Vernescu (prezentarea unui rezumat oferit de biroul de avocatură care apără interesele USR).
5.    Desemnarea laureatului Festivalului „Tudor Arghezi”, ediţia 2013.
6.    Anunţarea principalelor date din calendarul de acţiuni ale USR.
7.    Diverse.

Invitarea preşedinţilor secţiilor actualei (încă) Asociaţii Bucureşti a avut drept scop să prevină dezinformările şi zvonurile cu privire la dispariţia Filialei Bucureşti şi altele asemenea. S-a explicat tuturor că este vorba despre înfiinţarea a şase filiale în Bucureşti, fostele secţii ale ASB devenind filiale autonome.

Cât despre revendicarea în justiţie a Casei Vernescu, aceasta frizează absurdul: imobilul a fost cumpărat de statul român încă din anul 1908 de la deţinătorul de atunci, iar acum o persoană născută în 1937, pretinsă moştenitoare a proprietarului iniţial al casei (acesta a decedat la sfârşitul secolului XIX!), revendică imobilul conform Legii 10, referitoare la casele naţionalizate! Se pare, aşadar, că în spatele acestei „moştenitoare” ar sta reprezentanţi ai mafiei imobiliare.

Comitetul Director l-a nominalizat pe poetul Adrian Popescu pentru marele premiu al Festivalului „Tudor Arghezi” de la Tg. Jiu, ediţia de anul acesta.

Acţiunile USR din 2013  sunt: Colocviul romanului românesc, care se va desfăşura între 31 mai şi 2 iunie la Alba Iulia; Turnirul de poezie de la Gyula, ediţia a III-a, între filialele Cluj şi Arad, care se va desfăşura între 2 şi 7 iunie.

La 10 iunie va avea loc şedinţa Consiliului USR, care va stabili calendarul alegerilor. Se propune de către Comitetul Director ca data limită pentru depunerea candidaturilor la preşedinţia USR să fie 16 august, iar alegerile propriu zise să aibă loc, pe filiale, aşa cum stabileşte noul statut, între 16 septembrie şi 15 octombrie.

Tot în ziua de 10 iunie va avea loc şi decernarea premiilor USR pe anul 2012.

In Memoriam Radu Bărbulescu (1952-2013)

Societatea Româno-Germană Apoziția, prietenii și confrații, împreună cu Asociația Scriitorilor București anunță cu mare durere plecarea dintre noi, în zorii zilei de 18 aprilie 2013, a scriitorului și jurnalistului Radu Bărbulescu. 

Născut în România, după studiile liceale a publicat volumul de versuri Vânătoarea de iele (1981). În același an se stabilește la München, unde se manifestă, de la început, ca un nedezmințit combatant împotriva terorii comuniste. A lucrat la Jon Dumitru Verlag, alături de scriitorul Ion Dumitru. S-a implicat  în activitățile exilului și emigrației din Germania. A participat la manifestările cenaclului „Apoziția”, la redactarea și editarea revistei omonime și a Săptămînii Muncheneze. A participat la toate acțiunile și demonstrațiile organizate de Liga Românilor din Exil (Germania) pentru drepturile omului. Și-a definitivat studiile la Hochschule für Politik, München (1986-­‐1990), a scris articole și a realizat traduceri pentru alte publicații sau edituri, înclusiv pentru Radio Europa Liberă. 

Împreună cu Ion Rațiu, a conceput și editat primul număr din ziarul Românul Liber, la Londra. A fondat apoi propria editură(Radu Bărbulescu Verlag). Ca membru al U.S.R., al Asociației Jurnaliștilor din Bavaria, VS și FDA, a lui Münchner Literaturbüro și al altor asosiații, fiind și vice-președinte al Apoziției bucurându‐se de concursul lui Laurențiu Ulici, pe atunci președintele Uniunii Scriitorilor din România, au plănuit înființarea unei filiale a acesteia în Germania. S-a fondat astfel AsociațiaScriitorilor Români și Germani din München și Bavaria, al cărui președinte a rămas până în ultimele clipe. Deasemeni, a fost prezent, de câte ori a fost posibil, cu cărțile și publicațiile editate anual, la întrunirile scriitorilor și traducătorilor organizate de U.S.R., la expozițiile și târgurile de carte de la München, Leipzig, Frankfurt pe Main etc. A obținut Premiul Fundației „Sara și Haim Ianculovici“ (Haifa, 1998) pentru promovarea în limba germană a scriitorilor israelieni din România.

Prin dispariția lui Radu Bărbulescu, literatura română și mișcarea literară a românilor din Germania pierd un prețios scriitor și un neobosit susținător.

*

Datele bio-bibliografice au fost preluate din anunțul realizat de colegul său Ion Dumitru.

A P E L pentru Casa Monteoru

O clădire cu profunde semnificaţii culturale din centrul Bucureştiului va dispărea, începând cu data de 15 aprilie a.c., din circuitul public. Casa Monteoru s-a numit cândva Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu” şi a găzduit întâlniri ale scriitorilor de primă mărime, întâlniri cu mari personalităţi ale literaturii universale, premianţi Nobel. Umbrele marilor scriitori români, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Marin Preda, Nichita Stănescu şi câţi alţii se întâlnesc aici, în Sala Oglinzilor şi în holul monumental al acestei case, cu nume celebre ale literaturii universale, care le-au trecut pragul, precum: Umberto Eco, Pablo Neruda, Mario Vargas Llosa, Günther Grass, Saul Bellow şi mulţi alţii.

Aici s-au desfăşurat şedinţele Consiliului Uniunii Scriitorilor în anii dictaturii ceauşiste, fiind, cu siguranţă, singurele prilejuri când se lua poziţie public şi răspicat împotriva cenzurii şi a „preţioaselor indicaţii”. Aici s-au auzit vocile celor care contestau „preţioasele indicaţii”, printre care Dan Deşliu, Ana Blandiana, Dorin Tudoran, Octavian Paler, Mircea Zaciu, Bujor Nedelcovici, Mircea Dinescu. Aici au activat mai toţi marii scriitori ai celei de-a doua părţi a secolului precedent, cei care populează astăzi manualele de literatură română.

Această casă, plină încă de amintirea tuturor celor de mai sus şi a multor altora, a fost redată de justiţie moştenitorilor fostului proprietar şi este în pericol să dispară, şi odată cu ea să fie ştearsă toată această memorie culturală acumulată între acei pereţi. Statul român, cel care a fost proprietarul ei până acum câţiva ani, poate să redevină, legal, proprietar şi să o redea circuitului cultural, aşa cum a făcut în alte situaţii similare (vezi cazul sediului UNITER de pe str. George Enescu).

Ne permitem chiar să afirmăm că statul român, prin organismele sale alese şi numite, are datoria de a cumpăra această casă, a o restaura, pentru că este vorba de un monument istoric şi de arhitectură, ca unul în care se mai poate regăsi stilul lui Ion Mincu, pentru a o transforma într-un centru cultural, unde să aibă loc evenimente literare şi artistice de importanţă naţională. Renunţarea la folosirea publică a acestei case este, aşa cum afirmă un cunoscut arhitect de azi, „ştergerea cu buretele a unei fabuloase aduceri aminte”.

Facem un apel la toate organismele statului, de la Preşedinţie la Guvern şi la Primăria Municipiului Bucureşti să nu-şi uite datoria pe care o au faţă de istoria culturală a României, că aceasta este, în fond, componenta cea mai importantă a identităţii noastre naţionale, în cadrul Uniunii Europene.

Semnează: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu, Dan Hăulică, Varujan Vosganian, Gabriel Dimisianu, Romulus Rusan, Ion Pop, Marta Petreu, Mihai Şora, Horia Gârbea, Denisa Comănescu, Marian Drăghici, Dan Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vartic, Mihai Zamfir, Livius Ciocârlie, Nora Iuga, Magda Cârneci, Luiza Palanciuc, Sorin Lavric, Simona Vasilache.

Toţi cei care doresc să se alăture acestei cauze pot semna petiţia pe site-ul www.petitieonline.ro. Sau direct la adresa aceasta. Cei care preferă să semneze offline, cu pixul, pot face scest lucru la noul sediu al Uniunii Scriitorilor, Casa Vernescu, tot pe Calea Victoriei, la nr. 133, (aripa dinspre str. Sfinții Voievozi) sau la sediul ASB.

Aununț important. S-a mutat Uniunea Scriitorilor

Începând din ziua de 30 martie, sediul central al Uniunii Scriitorilor din România s-a mutat de
la Casa Monteoru, Calea Victoriei, 115, la Casa Vernescu, tot pe Calea Victoriei, la nr. 133,
(aripa dinspre str. Sfinții Voievozi).

Tot acolo funcționează revistele: România literară, Luceafărul de dimineață, Viața Românească, Memoria.

Comunicat al ASB

Stimați colegi

În urma Consiliului USR din martie, s-a decis ca secțiile ASB să devină autonome cu statut de filială. În aceste condiții responsabilitatea conducerii alese a ASB prin adunarea generală din 2 noiembrie 2009 va înceta la intrarea în vigoare a statutului și, oricum, cel mai tîrziu la expirarea mandatului, adică la 2 noiembrie 2013.

În actualul mandat, birourile și președinții secțiilor au arătat o foarte slabă preocupare pentru colectarea cotizației, lăsînd răspunderea exclusiv pe seama administrației ASB, cu precădere în ultimii doi ani, ceea ce a creat serioase perturbări a activității în anul 2012 în care ASB nu a mai primit din partea USR niciun ban pentru utilități (gaze, electricitate, telefon, internet, apă curentă), acestea fiind plătite din cotizații. Situația nu s-a schimbat în 2013 și nu se va schimba, deși nu există niciun articol statutar care s-o prevadă și nicio hotărîre legală a Comitetului Director sau a Consiliului în acest sens.

Ca urmare nu este clar cum vor mai funcționa secțiile, cu ce logistică și cum vor fi achitate aceste utilități. Indiferent de situație, funcționarea secțiilor va fi condițonată de colectarea cotizației. Ca urmare, îi invit pe președinții și vicepreședinții de secții să ia în calcul implicarea domiilor lor și a comitetelor pe care le conduc în colectarea cotizației iar pe membrii acestor secții să o achite urgent și la zi. La alegerile din 2013 nu vor avea drept de vot membrii care nu au achitat cel puțin pe 2012.

Situația în acest moment este foarte proastă și, cumulînd anii de cotizație datorați (din 2009), arată astfel:

Secția	Membri	Ani cotizație datorați	Persoane care nu au plătit pe 2012
Poezie	354	201	127
Proză	267	181	107
Critică	154	74	44
Traduceri	210	82	49
Copii și tineret	66	24	13
Dramaturgie	68	65	27
Total București	1119	713	367

Calculul arată că prin plata cotizațiilor restante s-ar putea adăuga la veniturile ASB

71 300 lei, în condițiile în care cheltuielile cu utilitățile și consumabilele într-un an

nu depășesc 18 000 lei. Se observă că, în cazul plății integrale, chiar ținînd seama că membrii cu venituri mici achită doar 50 lei/an, s-ar putea cumula în jur de 95 000 / an, o sumă suficientă pentru activități curente și chiar mici proiecte culturale.

Numeroși membri ai secțiilor aleși în comitete, consiliul USR, redactori la reviste ale USR și beneficiind de diferite indemnizații nu și-au achitat cotizația în ultimii 1-2 sau schiar 3 ani. Este responsabilitatea președinților de secții să semnaleze aceste cazuri și să intervină eventual pentru retragerea respectivelor calități și fonduri alocate din bani publici.

Horia Gârbea,

Președinte ASB