In Memoriam Dr. Veronika Dreichlinger

Am primit cu mare tristețe vestea încetării din viață a scriitoarei germane Dr. Vernoika Dreichlinger, o prietenă a scriitorilor români. Prozatoare, autoare de schițe și nuvele despre oameni și locuri din România și Germania, Veronika Dreichlinger s-a născut la Timişoara în anul 1935. A studiat medicina, fiind specialistă în ramura anestezie şi terapie intensivă. A fost polisportivă, practicînd mai ales patinajul şi canotajul la nivel profesionist. Ca etnic german a fost supusă unor discriminări şi persecuşii în timpul regimului comunist. În 1974 a emigrat în Germania împreună cu soţul ei, tot medic şi fiul lor. S-a consacrat scrisului după stabilirea în Germania şi a devenit membră a unor organizaţii de breaslă fiind şi în conducerea acestora şi organizatoare a numeroase manifestări literare. A fost de asemeni o activă militantă în politică. A publicat numeroase volume de povestiri şi nuvele. O selecţie a fost tradusă şi în limba română în traducerea Andei Aldea. A participat la două ediţii ale Festivalului internaţional Zile şi Nopţi de Literatură de la Neptun şi a constituit o punte de legătură între scriitori români şi germani. Prin dispariţia Dr. Veronika Dreichlinger scriitorii români pierd o prietenă sinceră şi devotată.

Proiecte derulate de ASB în ultimele 7 luni

Recent, USR a publicat un comunicat cu cele mai importante proiecte ale Uniunii în ultimele șase luni. Din motive de concentrare nu toate proiectele ASB au intrat în acea enumerare. Iată-le aici în variantă mai extinsă.


Decembrie 2010
Ziua ASB la USR – recital public cu 14 autori participanți benevoli – 16 decembrie 2010

În 2011

Clubul dramaturgilor: 6 ședințe, una pe lună, lecturi de piese noi, la sediul USR și o dată la Teatrul Tudor Vianu Giurgiu

Clubul de proză, în colaborare cu MNLR la sediul acestuia, 6 ședințe, cîte una pe lună

Colocviul național de critică în colaborare cu Primăria sectorului 2 cu tema „Critica de întîmpinare”, cu participarea a 14 critici referenți și a unor invitați, parteneri media Luceafarul de dcimineață

Colocviul național de literatură pentru copii și tineret „Cezar Petrescu” la Bușteni, finanțat de Primăria Bușteni și parțial de USR. Ediția a II-a

Colocviul național de literatură SF și Fantasy ediția a II-a și acordarea premiilor Ion Hobana pe anul 2010, în colaborare cu SRSFF și Primăria sector 2, premiile fiind finanțate de MCPN

Lecturi în cadrul proiectului „Ora de română”

Lectură publică (9 autori) la liceul Ion Creangă

Conferințe la Centrul Cultural Calderon, Școala Gen. Ferdinand I, Univ. Româno-Americană

Susținerea proiectului Maraton de poezie și jazz la TN de operetă prin finanțarea unor lecturi

Renovarea radicală a sitului internet al ASB cu posibilitatea fiecărui autor de a-și crea propriul domeniu în cadrul sitului.

La acestea finanțarea totală a USR a fost 2000 lei pentru colocviul Cezar Petrecu și lecturi publice plătite în cadrul programului USR din cele alocate filialei noastre.

Raport de activitate al USR - semestrul I, 2011

Comitetul Director, cu participarea preşedinţilor de Filiale, din 19 iulie a fost informat de activitatea USR şi a Filialelor din primul semestru al anului 2011. Reuniunea a fost convocată şi în ideea de a răspunde acuzaţiilor din ultima vreme ale unor membri ai USR, nemulţumiţi de o pretinsă lipsă de transparenţă a conducerii. Menţionăm că informaţiile cu pricina au fost aduse periodic la cunoştinţa Comitetului Director şi ale Consiliului USR şi publicate pe site-ul USR. S-a considerat necesară reluarea lor tocmai spre a elimina orice suspiciune legată de lipsă de activitate a USR (aceasta fiind cea mai blândă dintre acuzaţii, pe celelalte lăsându-le pe seama conştiinţei celor care le-au făcut!).
În programul actualei conduceri a USR s-a aflat redefinirea raporturilor dintre USR şi statul român, cu alte cuvinte, punerea statului în faţa obligaţiilor care îi revin prin lege referitoare la cultura vie de azi, patrimoniul de mâine. Din decembrie 2010, guvernul României a început alocarea unei sume imporatante pentru susţinerea publicaţiilor culturale, ale USR, ca şi ale altor Uniuni de Creatori. În aceste condiţii, USR poate finanţa în totalitate revistele România literară, Luceafărul de dimineaţă, Viaţa Româneacă, Ramuri, Orizont, Helikon, Steaua, Convorbiri literare, Apostrof, aflate în proprietatea sa. De asemenea, USR sprijină financiar și revistele Secolul XXI, Euphorion și Memoria. Prin fonduri atrase, USR a reuşit, într-un an de austeritate, să mărească la un nivel decent salariile angajaţilor revistelor, precum şi fondul de colaborări. Trebuie reamintit şi faptul că USR a încheiat anul financiar trecut fără pierderi sau datorii.
În pofida crizei, care n-a cruţat nici USR, au fost menţinute indemnizaţiile de merit (ba chiar sporite ca număr) şi suplimentul de pensie. Un nou proiect al legii taxei de timbru, iniţiat de USR, menit, între altele, să împiedice frauda fiscală, şi să corecteze textul anterior, devenit insuficient o dată cu diversificarea tipurilor de carte şi de difuzare, a trecut de votul Senatului şi se numără printre urgenţele Camerei Deputaţilor în sesiunea din toamnă.
USR a reuşit să finanţeze, din fonduri proprii sau atrase, un număr de programe, chiar dacă mai puţine decât înainte de 2008. E vorba de premiile anuale, cele mai importante din punct de vedere profesional din ţară şi totodată într-unul din cuantumurile cele mai ridicate, de lecturile publice (200 în 2011), de indemnizaţiile de călătorie în străinătate ale membrilor USR invitaţi de asociaţii, instituţii sau persoane în interes literar (46 de indemnizații în acest an) sau de schimburi culturale (5 în 2011). Alte programe, unele cu sprijinul autorităţilor locale, au fost: Colocviul anual al tinerilor scriitori de la Alba Iulia, o expoziţie itinerantă cu fotografii ale lui Ion Cucu, două ediţii, în Bucureşti şi în ţară, ale Târgului alternativ de carte, Lansările de la Miezul Nopţii, cu ocazia Nopţii Muzeelor, la care au trecut prin sediul USR peste 800 de persoane, Festivalul Eminescu de la Botoşani, Festivalul Arghezi de la Tg. Jiu, Festivalul Bacovia de la Bacău, Festivalul internaţional din zonele de confluenţă etnică de la Timişoara, Serile Antares de la Galaţi, Congresul Naţional de poezie de la Botoşani, Zilele „Convorbirilor literare” de la Iaşi, Tabăra de creaţie de la Săvârşin, Colocviul „Iustin Panţa” de la Sibiu,Simpozionul „Cercul literar” de la Sibiu, A doua ediție a colocviului de literatură pentru copii și tineret „Cezar Petrescu” de la Bușteni, finanțat de USR și primăria orașului gazdă, manifestări permanente precum Clubul Drmaturgilor și Clubul de proza ale ASB, ultimul în colaborare cu MNLR. USR a alocat acestor din urmă programe aproape 70.000 de lei. Să nu uităm programe care nu ne-au costat nici un leu cum ar fi Ora de română, prin care nouă scriitori din toate generaţiile s-au întâlnit cu elevi şi profesori sau Conferinţe ale unor scriitori reputaţi în Sala cu Oglinzi de la sediul central al USR, A doua ediție a Colocviului de literatură SF și Fantasy și inițierea premiilor „Ion Hobana” de către ASB, cu sprijinul MCPN, și prima ediție a Colocviului secției de critică al ASB, finanțat de Primăria sectorului 2 BUcurești . Am continuat şi concursul de manuscrise pentru tineri sub 35 de ani, operele selectate urmând a fi tipărite de Cartea Românească.
Unul dintre cele mai importante evenimente anuale este „Festivalul Zile şi Nopţide Literatură” de la Neptun-Mangalia, festival cu participare internaţională, aflat în iunie 2011 la a 10-a ediţie, cu premii în valoare de 15.000 de euro, din care MCPN şi Primăria Mangalia au acoperit 13.000 iar USR 2.000. Un alt contributor tradițional a fost Institutul Cultural Român. Reamintim că Marele Premiu a revenit anul acesta lui Milan Kundera şi că, printre laureaţii din alţi ani, se numără doi laureaţi Nobel.
USR a acordat ajutoare sociale, unele de urgență, membrilor săi sau urmașilor lor în valoare de aproximativ 130.000 lei.
Au fost încheiate lucrările de renovare și de amenajare a spațiului de la Casa Vernescu din Calea Victoriei 133.
Acestea şi altele sunt dovada faptului că USR nu se află nici în criză, nici în vrie, după cum au afirmat unii dintre contestatarii noştri. Le ţinem tuturor la dispoziţie datele necesare. Totul, firește, cu prezumția de bună credință din partea celor pe care îi, dintr-un motiv sau altul, soarta USR.

Comitetul Director al USR

In Memoriam Mircea Ivănescu

Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe încetarea din viață a ilustrului poet și traducător Mircea Ivănescu.

Personalitate de mare valoare a literaturii române contemporane, Mircea Ivănescu s-a născut la 26 martie 1931. A absolvit Facultatea de filologie, secția franceză, a Universității București în anul 1954. A lucrat ca redactor la „Agerpres”, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania”. Traducător prodigios, Mircea Ivănescu a alternat traducerea unor opere majore din literatura universală în limba română (ale unor autori precum Joyce, Kafka, Musil, Fitzgerald, Rilke, Faulkner etc.) cu publicarea propriilor volume de poezie care au însemnat pentru literatura noastră o avanpremieră a postmodernismului liric românesc. Traducerile sale din poezia americană au reprezentat un important aport la cunoașterea acesteia și la influența exercitată de ea asupra poeților Generației 80. Poezia lui Mircea Ivănescu a consacrat personaje lirice memorabile între care celebrul „Mopete”, după unii anagrama cuvintelor „poet” sau „poem”, iar după alții o autohtonizare a cuvîntului englez „muppet”. Viața și opera lui Mircea Ivănescu reprezintă un model pentru autorul dedicat integral literaturii, viețuind în afara jocurilor conjuncturale ale breslei. Opera sa vastă cuprinde numeroase volume de poezie precum Versuri (EPL, 1968), Poeme (Eminescu, 1970), Poesii (Cartea Românească, 1970), Alte versuri (Eminescu, 1972), Poem (Cartea Românească, 1973), Alte poeme (Albatros, 1973), Amintiri (Cartea Românească, 1973), Alte poesii (Dacia, 1976), Poesii nouă (Dacia, 1982), Poeme nouă (Cartea Românească, 1983), Alte poeme nouă (Cartea Românească 1986), Poeme vechi, nouă (Cartea Românească, 1989), Versuri (Eminescu, 1996).

Originalitatea profundă a operei lui Mircea Ivănescu a avut consecințe esențiale asupra evoluției liricii românești din a ultimele decenii ale secolului XX.

Slujba de înmormîntare a regretatului poet va avea loc sîmbătă, 23 iulie, ora 12, la locuința sa din str. Vasile Aaron nr. 3, apoi, în jur de ora 13, la Cimitirul Central din Sibiu, va fi așezat la locul de veci de lîngă soția sa, doamna Stela Ivănescu.

Prin dispariția lui Mircea Ivănescu, literatura română suferă o grea, ireparabilă pierdere.